Blog despre cariera

Testul Eneagramei – Afla ce tip de personalitate esti!

Testul Eneagramei – Afla ce tip de personalitate esti!

Adanc ingropat in fiecare dintre noi se afla adevaratul nostru eu – tinut captiv de personalitatea noastra exterioara cea falsa. Aceasta falsa personalitate nu este doar fata pe care o aratam celorlalti, ci este si fata pe care ne-o aratam noua insine si pe care o consideram adevarata. Dar este numai un uzurpator. Ceea ce stim despre propria persoana este adesea ultima comoara pe care o extragem din mina experientei personale – iar unii dintre noi nu o cauta niciodata.
La nivel uman, eneagrama reprezintă tendinţele fundamentale şi stările arhetipale ale fiinţei umane, cele 9 tipologii fundamentale. Acest model identifica 9 configuratii diferite ale personalitatii, 9 moduri de a se defini ce apar datorită raportării la exterior.

Testul Eneagramei
Pentru a obţine rezultate cât mai corecte, selectează un singur paragraf din cadrul următoarelor două grupuri  de afirmaţii. Alege-l pe cel  care îţi reflectă cel mai bine atitudinea şi comportamentul, aşa cum te manifeşti  cel mai des în viaţa de zi cu zi.
Nu trebuie să fii de acord  în totalitate cu fiecare cuvânt din paragraf ! Nu respinge un paragraf numai datorită unui singur cuvânt nepotrivit sau a unei fraze. Priveşte tabloul în întregime.
Sensul general şi sentimentul pe care ţi-l lasă  este mai important decât fiecare element al lui luat separat. Lasă-ţi intuiţia să aleagă.

Dacă nu te poţi decide ce paragraf ţi se potriveşte cel mai bine, poţi face două alegeri, dar numai pentru un singur grup.

Grupul I
A. Am tendinţa să fiu destul de independent şi îmi place să mă afirm. Am simţit că este mai bine să iau viaţa în piept. Mi-am stabilit scopurile, îmi place să mă implic şi să  fac ca lucrurile să-mi iasă . Nu-mi place să stau deoparte.- vreau să realizez lucruri mari şi să am impact asupra celor din jur. Nu caut neapărat să mă confrunt cu alţii, dar nu las oamenii în nici-un caz să mă dea la o parte. Cea mai mare parte din timp ştiu ce vreau şi fac totul pentru asta. Am tendinţa sa muncesc din greu dar şi să mă distrez.

B. Am tendinţa să fiu tăcut şi îmi place să fiu singur. Nu obişnuiesc să atrag atenţia asupra mea  şi  nu obişnuiesc în  general  să  mă afirm. Nu mă simt bine să preiau conducerea sau să fiu aşa competitiv ca ceilalţi. Mulţi pot spune despre mine că sunt un visător, o mare parte din trăirile mele se petrec în imaginaţia mea. Mă simt  bine dacă nu este nevoie să fiu tot timpul activ.

C. Am tendinţa să fiu foarte responsabil şi devotat. Mă simt groaznic dacă nu-mi ţin promisiunile şi dacă nu fac ceea ce ceilalţi aşteaptă de la mine.Vreau ca oamenii să ştie că sunt aici pentru ei şi că voi face tot ceea ce cred că este  mai bine. Chiar dacă ei nu ştiu, de multe ori am făcut sacrificii mari pentru ceilalţi. Deseori nu am grijă de mine. Fac ceea  ce trebuie făcut şi mă relaxez ( sau fac ceea imi place cu adevărat) numai dacă mai rămâne timp.

Grupul  II
X. Sunt o persoană care are de obicei o imagine pozitivă despre viaţă şi simte că lucrurile se  vor sfârşi cu bine. Pot să găsesc cu uşurinţă ceva care să-mi trezească  entuziasmul şi găsesc întotdeauna ceva de făcut. Îmi place să fiu împreună cu alţii şi să îi ajut să fie fericiţi. Mă bucur să-mi împărtăşesc starea mea bună cu cei din jur. Nu mă simt întotdeauna grozav dar încerc să nu arăt asta nimănui! Amân de multe ori  să-mi rezolv problemele.

Y. Sunt o persoană cu sentimente puternice, cei mai mulţi oameni pot spune când nu-mi convine ceva. Pot fi precaut cu ceilalţi, dar sunt mult mai sensibil decât las să se vadă. Vreau să ştiu pe cine mă pot baza şi prefer să-mi definesc clar relaţiile cu ceilalţi. Când sunt supărat aş vrea ca cei din jur să–mi răspundă şi să fie alături mine. Ştiu care sunt regulile şi nu-mi place ca oamenii să-mi spună ce să fac. Vreau să hotărăsc eu însumi.

Z. Tind să fiu logic şi mă stăpânesc bine – dar nu  mă simt în largul meu să am de-a face cu sentimente şi emoţii. Sunt eficient – chiar perfecţionist – şi prefer să lucrez  singur. Când sunt probleme sau conflicte personale, încerc să nu mă implic emoţional în acea situaţie. Unii spun că sunt prea rece şi detaşat, dar nu vreau ca emoţiile să mă distragă de la ce este cu adevărat important pentru mine. De obicei nu-mi manifest reacţiile chiar dacă ceilalţi insistă.

Punând împreună cele două litere pe care le-aţi selectat, se formează un cod (simbol) alcătuit din 2 litere.
De exemplu, aţi ales paragraful C din Grupul I şi paragraful Y din Grupul II. S-a format codul CY.
Pentru a afla cărui tip de personalitate  aparţii, verifică unde corespunde codul (simbolul) ales de tine şi citeşte  indicaţiile din tabel:

Simbol    Tipul
AX               7
AY               8
AZ               3
BX               9
BY               4
BZ               5
CX               2
CY               6
CZ               1

Tipul    Simbol    Numele tipului şi caracteristici de bază
1 CZ        1.             Reformatorul. Perfecţionistul. Tipul principial, idealist.
2 CX       2.             Altruistul. Tipul grijuliu, care are grijă de ceilalţi.
3 AZ        3.            Cel care reuşeşte. Tipul adaptabil, orientat spre obţinerea succesului.
4 BY         4.            Individualistul. Romantic, introvertit.
5 BZ        5.             Cercetătorul. Tipul cerebral, intens.
6 CY       6.              Loialul. Tipul responsabil, orientat spre siguranţa personală.
7 AX        7.            Entuziastul. Generalistul. Tipul mereu ocupat, productiv.
8 AY        8.            Cel căruia îi plac provocările. Tipul puternic, dominator.
9 BX        9.             Pacifistul. Tipul calm, fără griji, mulţumit de sine.
personalitate

personalitate 2
Scopul Eneagramei este trecerea de la personalitate la esentã.

Când vorbim despre Esenţă, ne referim la sensul propriu al acestui cuvânt – la ceea ce suntem noi de fapt, la Sinele nostru Esenţial (spirit ar fi alt cuvânt potrivit).
Este important să distingem Esenţa, sau spiritul de suflet. Substanţa fundamentală a Fiinţei este Esenţa sau Spiritul, dar acesta îmbracă o formă dinamică, schimbătoare, pe care o numim „suflet”. Personalitatea noastră este un aspect particular al sunetului. Sufletul nostru e „făcut” din Esenţă sau Spirit. Dacă Spiritul ar fi apa, letul ar fi un râu sau un lac, iar personalitatea ar fi valurile de pe suprafaţa lui sau bucăţile de gheaţă din râu

Cele nouă tipuri de personalitate conform Eneagramei sunt următoarele:
1. Reformatorul. Perfecţionistul. Tipul principial, idealist.
2. Altruistul. Tipul grijuliu, care are grijă de ceilalţi.
3. Cel care reuşeşte. Tipul adaptabil, orientat spre obţinerea succesului.
4. Individualistul. Romantic, introvertit.
5. Cercetătorul. Tipul cerebral, intens.
6. Loialul. Tipul responsabil, orientat spre siguranţa personală.
7. Entuziastul. Generalistul. Tipul mereu ocupat, productiv.
8. Cel căruia îi plac provocările. Tipul puternic, dominator.
9. Pacifistul. Tipul calm, fără griji, mulţumit de sine.

Daca te-ai regasit ca perfectionist sau ca artist sau oricare dintre cele noua tipuri de personalitate, sa stii ca iti corespunde si una dintre emotiile negative care, daca o repeti, te va devia de la drumul tau.
Este suficient sa te regasesti ca tip de personalitate, apoi sa verifici ce greseala capitala ii corespunde tipului tau de personalitate.
Greseala care corespunde tipului tau de personalitate este cea de care trebuie sa te feresti tot timpul. Invata sa o identifici si sa o controlezi.

La ce te ajuta sa cunosti care e teama ta principala? In primul rand, in acest mod, vei fi pregatit pentru situatiile in care va aparea aceasta teama. Vei sti ca 99% din intensitatea acestei temeri nu e decat o emotie ce provine din trecut si e posibil ca acum nici sa nu aiba o baza reala, sau va trebui sa iti opresti un pic mintea si sa spui ca e posibil sa gresesti – deoarece ai tendinta a ta amplifica niste ipoteze din mintea ta.
Sa fii convins ca daca te vei cunoaste un pic mai bine prin intermediul eneagramei, in viitor viata ti se va imbunatati. Asta e valabil cu orice metoda. Daca tu esti mai concentrat pe propria persoana, daca esti mai atent la tine, atunci incepi sa te cunosti. De la cunoasterea aceasta pleaca tot. Universul incepe sa lucreze impreuna cu tine atunci cand tu cauti sa intelegi cine esti.

Pentru fiercare din cele nouă tipuri de personalitate conform Eneagramei, caracterizarea tipului de personalitate, ce conteaza pentru respectivul tip de personalitate, mesajele inconstiente din copilarie,  fricile de baza, dorintele de baza si dereglarile lor sunt urmatoarele:

1. Reformatorul. Perfecţionistul. Tipul principial, idealist.
Pentru tipul de personalitate numarul 1, problema care il indeparteaza de la sine este faptul ca isi reprima mania. Face acest lucru pentru ca trebuie sa fie perfect, iar un om manios nu ar fi perfect. Aceasta manie reprimata duce la multe resentimente si frustrari. Aceste frustrari sunt cele care nu dau voie unui perfectionist sa traiasca impacat cu sine insusi.
Sunt morali si constiinciosi, cu un deosebit simt pentru tot ceea ce este corect. Lupta pentru dreptate, dorindu-si intotdeauna sa faca lucrurile cat mai bine, dar fiindu-le intotdeauna teama sa nu greseasca. Bine organizati, ordonati, pretentiosi, incearca sa mentina standarde foarte inalte, dar din aceasta cauza pot ajunge sa fie prea critici si perfectionisti. Problemele lor de baza sunt reprimarea maniei si nerabdarea. La cel mai sanatos nivel, cei din tipul 1 ajung sa fie intelepti, realisti, cu discernamant, nobili, foarte morali.
Perfectionistul se deosebeste de celelalte persoane printr-un inalt grad de exigenta (morala, in special) si printr-o dorinta de perfectiune in tot ceea ce face. Este o persoana grijulie, ordonata, meticuloasa. Deseori, considera ca rezultatele nu sunt la inaltimea exigentelor lui si acest lucru il face sa se infurie pe ceilalti, ca si pe el insasi. Nu-si exprima insa aceasta manie, nu-si exprima nici celelalte sentimente decat rareori, deoarece crede ca asta i-ar determina pe ceilalti sa aiba pareri proaste despre el. Perfectionistul mai este caracterizat de teama de a nu face lucrurile bine si un mod de judecata dihotomic (este bine sau rau, alb sau negru).
Pentru ca in copilarie s-a identificat intr-un mod negativ cu o „imagine de autoritate ideala”, mica persoana de tipul perfectionistului acorda multa impotanta interdictiilor si simte foarte repede ca nu se potriveste cu modelele indicate de ceilalti, fapt care dezvolta in el o teama considerabila fata de manie (a sa si a celorlalti).
Atunci cand sunt dominante trasaturile sale pozitive, perfectionistul este atent cu ceilalti, rabdator si isi exprima cu dezinvoltura si respect idealurile inalte.
Ce conteaza pentru perfectionist: sa fie apreciat pentru calitatea actelor sale – sa nu fie prins pe picior gresit – sa aiba dreptate.
Compulsiunea sa: sa evite mania.
Conform dex: COMPULSIÚNE s. f. tip de conduită în care individul se simte constrâns a acționa sub efectul unei forțe interne obsesionale, amenințat de angoasă, de culpabilitate.
Pentru el conteaza sa evite mania, sa aiba dreptate, sa fie apreciat pentru calitatea actiunilor sale.
– mesajele inconstiente din copilarie: „Nu e bine să greşeşti.”
– fricile de baza:  . că eşti rău, corupt sau dezechilibrat
–  dorintele de baza si dereglarile lor: Dorinţa de a fi integru (se deteriorează în perfecţionism critic)

2. Altruistul. Tipul grijuliu, care are grijă de ceilalţi.
Daca esti altruist, atunci marea ta problema consta in faptul ca refuzi sa accepti propria ta suferinta. Refuzi sau nu poti, e prea mult pentru tine, asa ca o negi si spui ca tu esti fericit si nu suferi – problema e ca ajungi sa crezi in mod fals aceasta. Orgoliul este eroarea de care trebuie sa te feresti, dar iti va fi greu pentru ca va trebui sa accepti ca ii ajuti pe altii din mandria de a avea un suflet nobil. E ceva de genul celui care se bate in piept spunand: “Eu sunt cel mai modest din lume!”
Tipul grijuliu, care are mereu grija de ceilalti. Persoanele care apartin tipului 2 sunt empatice, sincere si foarte afectuoase. Sunt prietenoase, generoase, gata sa se sacrifice pentru cei din jur, dar pot fi si sentimentale, lingusitoare, cautand sa faca pe placul celorlalti. Tind sa fie aproape de ceilalti, si fac deseori servicii numai pentru ca lumea sa aiba nevoie de ei. Problema lor este faptul ca nu au grija de ei si nu sunt constiente de propriile lor nevoi. La cel mai sanatos nivel, cei din tipul 2 sunt altruisti, lipsiti de egoism si au o dragoste neconditionata pentru ei si pentru cei din jur.
Altruistul este o persoana generoasa, foarte atenta cu ceilalti, ii place sa prevada si sa se ocupe de dorintele semenilor lui, fapt care il face sa fie foarte sociabil. Are o mare capacitate de a-i reconforta pe ceilalti. Foarte disponibil, este deosebit de mandru ca stie sa se ocupe atat de bine de ceilalti, considerand ca el insusi nu are prea multe nevoi, ii place sa primeasca recunostinta celor din jur, desi deseori pretinde ca nu a facut mare lucru. Uneori, da vina pe ceilalti, este geloas si posesiv si nu reuseste decat cu greu sa refuze pe cineva.
Pentru ca in copilarie – mica persoana – altruistul a reusit sa-si gaseasca un rost ocupandu-se de ceilalti, aceasta modalitate de a actiona s-a intiparit atat de puternic in el incat a sfarsit prin a-si uita propriile trebuinte.
Atunci cand sunt dominante trasaturile sale pozitive, altruistul este capabil de o umilinta si de un altruism cu adevarat sincere, raspandind in jurul lui o dragoste de inalta calitate.
Ce conteaza pentru altruist: sa fie apreciat pentru grija si devotamentul pe care il manifesta fala de ceilalti – sa fie iubit.
Compulsiunea sa: sa evite respingerea, sa evite sa-si recunoasca propriile nevoi.
Pentru el conteaza sa evite respingerea, sa evite recunoasterea propriilor nevoi, sa iubeasca, sa fie iubit, sa fie apreciat pentru grija sa fata de ceilalti.
– mesajele inconstiente din copilarie: „Nu e bine să ai nevoi proprii.”
– fricile de baza: că nu meriţi să fii iubit
–  dorintele de baza si dereglarile lor: Dorinţa de a fi iubit (se deteriorează în nevoia de a fi indispensabil)

3. Cel care reuşeşte. Tipul adaptabil, orientat spre obţinerea succesului.
Minciuna sau vanitatea – este incercarea competitivului de a se simti valoros atunci cand reuseste. El, de fapt, are tendinta sa se minta pe el prin faptul ca isi repeta in minte ca succesul e mai important decat orice – asta in timp ce, de fapt, el chiar stie ca nu este asa. Competitivul, prin aceasta, incearca sa se indrepte spre dezvoltarea egoului si uita de lucrurile care ii sunt importante in viata.
Tipul adaptabil, orientat spre obtinerea succesului. Cei din tipul 3 sunt persoane bine bazate, pline de incredere, atractive, fermecatoare. Sunt ambitiosi, competenti si energici si pot fi foarte constienti de pozitia lor sociala si foarte motivati pentru a se realiza. Sunt foarte preocupati de imaginea lor si de ceea ce gandeste lumea despre ei. Problema lor de baza este ca sunt foarte competitivi si ajung sa fie dependenti de munca lor. La cel mai inalt nivel, cei care apartin tipului 3 se accepta pe deplin, sunt autentici, devenind modele de urmat pentru cei din jur.
Competitivul este capabil sa actioneze cu eficienta. Pentru el, este foarte important sa reuseasca in ceea ce intreprinde (viata profesionala, familiala sau sociala). Inainte de orice, ii este teama de esec, totusi ii plac provocarile. Competitivul este deseori curajos, foarte energic, exigent cu el si cu ceilalti, isi permite adesea sa „joace” un rol ca sa-si atinga scopurile si considera ca are dreptul sa-i insele pe ceilalti. I se intampla chiar sa se insele singur, in viata, ii place sa progreseze, sa poata sa-i seduca pe ceilalti si notiunea de prestigiu sunt lucruri foarte importante pentru el.
Pentru ca in copilarie s-a identificat in mod pozitiv cu o autoritate pe care o admira, el incearca sa reproduca situatii prin care sa starneasca admiratia celorlalti.
Atunci cand sunt dominante trasaturile sale pozitive, competitivul devine autentic, in stare sa reuseasca, acceptandu-si foarte bine limitele.
Ce conteaza pentru cometitiv: sa fie apreciat pentru ceea ce face, pentru reusitele sale – sa fie stimat.
Compulsiunea sa: sa evite esecul.
Pentru el conteaza sa evite esecul, sa reuseasca, sa fie apreciat pentru ceea ce face, sa fie stimat.
– mesajele inconstiente din copilarie: „Nu e bine să ai propriile sentimente şi propria identitate”.
– fricile de baza: că nu eşti valoros (a avea valoare personală)
–  dorintele de baza si dereglarile lor: Dorinţa de a fi apreciat (se deteriorează în goana după succes)

4. Individualistul. Romantic, introvertit.
Invidia este emotia riscanta pentru artist. Invidia se bazeaza pe sentimentul ca iti lipseste ceva important. Daca esti personalitate de tip artist, atunci ai senzatia poate subconstienta ca ceilalti au ceva care tie iti lipseste. Chiar si atunci cand esti foarte talentat, inca exista in tine aceasta tendinta de a crede ca ai nevoie de mai mult. Cu cat gandesti mai mult in acest fel, cu atat risti sa uiti care iti este drumul.
Romantic, introvertit. Cei din tipul 4 sunt constienti de sine, sensibili, rezervati si tacuti. Sunt individualisti, introvertiti, sinceri cu sentimentele lor. Pot fi schimbatori, timizi, prea centrati pe persoana lor. Sunt retinuti in relatiile cu ceilalti datorita faptului ca se simt vulnerabili si imperfecti, dar dispretuiesc si fug in acelasi timp de modul banal de viata al celorlalti. Au probleme datorita faptului ca sunt prea indulgenti cu ei si se autocompatimesc. La cel mai sanatos nivel, tipul 4 sunt persoane foarte inspirate si creative, in stare sa fie mereu altele si sa-si transforme propriile experiente de viata in elemente de evolutie.
Romanticul da dovada de sensibilitate si de originalitate, isi traieste emotiile cu intensitate. Se teme foarte mult sa nu fie criticat. Destul de des, este melancolic, solitar. Atunci se refugiaza in lumea lui imaginara, care este foarte bogata. Are oroare sa fie considerat conformist, banal. De asemenea, este o fiinta care ii invidiaza deseori pe ceilalti.
Pentru ca in copilarie romanticului o „rana” i-a lasat impresia ca nu este iubit, mica persoana s-a refugiat in lumea lui imaginara.
Atunci cand sunt dominante trasaturile sale pozitive, romanticul da dovada de creativitate si de un simt artistic foarte dezvoltat. Atunci, devine capabil sa transforme propriile experiente de viata in elemente de evolutie.
Ce conteaza pentru romantic: sa fie apreciat pentru ceea ce este – sa fie diferit.
Compulsiunea sa: sa evite banalitatea.
Pentru el conteaza sa evite banalitatea, sa fie aparte, sa fie apreciat pentru ceea ce este, pentru ca este diferit.
– mesajele inconstiente din copilarie: „Nu e bine să fii prea în formă sau prea fericit.”
– fricile de baza:  că eşti fără identitate sau însemnătate personală
– dorintele de baza si dereglarile lor: Dorinţa de a fi noi înşine (se deteriorează în autoindulgenţă)

5. Cercetătorul. Tipul cerebral, intens.
Avaritia este pentru tipul cinci de personalitate senzatia ca nu are resursele sa reuseasca. Ii este teama sa nu cumva sa oboseasca si sa se consume pentru altii. Aceasta il face sa devina singuratic, sa se abtina de la contactele cu oamenii. In acest mod, isi pastreaza resursele numai pentru el.
Persoanele din tipul 5 sunt intelegatoare, curioase si agere. Sunt capabile sa se focalizeze si sa se concentreze foarte usor, sa dezvolte abilitati si idei complexe. Independente si inovatoare, sunt foarte preocupate de gandurile lor si de constructiile lor mentale. Se detaseaza usor. Au probleme cu singuratatea, excentricitatea si nihilismul. La cel mai sanatos nivel, sunt vizionari, fiind pionierii a ceea ce va urma, au idei inaintea timpului lor si sunt in stare sa impuna o viziune complet noua despre lume.
Observatorul este o persoana careia ii place sa asimileze multe cunostinte (in toate domeniile), in relatiile sale cu ceilalti, prefera logica in locul emotiei, pe care, de altfel, si-o exprima cu greutate, inainte de orice, se teme de intruziunea celuilalt in „sfera” sa personala. Nu ii plac prea mult intalnirile, mai ales sub forma de reuniuni (familiale sau profesionale) si simte in mod frecvent nevoia de a fi singur cu el insusi (si cartile lui). Deseori, este zgarcit cu ceea ce stie, ca si cu timpul lui, ii place mai mult sa observe ceea ce se intampla decat sa participe.
Mentalul lui este aproape intotdeauna activ, in copilarie, mica persoana de tipul observatorului a avut impresia ca nu este iubit atat cat merita. Acest lucru a facut sa-i evite pe ceilalti si sa se distinga prin acumularea de cunostinte.
Atunci cand sunt dominante trasaturile sale pozitive, observatorul face dovada unui spirit generos, fiind capabil de dezinteres si de raporturi excelente in relatiile cu ceilalti.
Ce conteaza pentru observator: sa fie apreciat pentru ceea ce stie, pentru ceea ce cunoaste – sa fie util, sa fie „la curent”.
Compulsiunea sa: sa evite intruziunea si vidul interior.
Pentru el conteaza sa evite intruziunea si vidul interior, sa stie, sa fie util, sa fie “la curent”.
– mesajele inconstiente din copilarie: „Nu e bine să te simţi în largul tău în lume.”
– fricile de baza:   că eşti nefolositor, incapabil sau incompetent
–  dorintele de baza si dereglarile lor: Dorinţa de a fi competent (se deteriorează în specializare inutilă)

6. Loialul. Tipul responsabil, orientat spre siguranţa personală.
Pentru tipul de personalitate al devotatului, emotia care il poate deturna de la calea fericirii sale este teama. De fapt, daca esti un devotat, atunci stii ca te simti mai mereu stresat si nu stii din ce cauza, ai senzatia ca se poate petrece orice si ca nu poti controla nimic. Esti mereu in garda si iti faci griji pentru posibilele pericole viitoare. Rezolvarea pentru aceasta problema a ta ar fi sa poti sa iti spui: “Am suficienta incredere in mine si suficienta putere si inteligenta ca atunci cand vor aparea probleme sa le rezolv” – in acest mod, ar trebui sa gandesti pentru a nu te lasa prada fricii in permanenta.
Persoana de incredere, orientata spre siguranta personala. Cei din acest tip sunt fiinte vrednice de incredere care muncesc din greu si sunt foarte responsabile. Pot fi si evazivi, batand tot timpul in retragere, puternic anxiosi, traind tot timpul in stres. Sunt deseori ironici si indecisi dar pot fi si rebeli, sfidatori, reactionand violent. Au probleme cu suspiciunea si neincrederea, pe care le manifesta fata de ceilalti, cat si fata de ei insisi. La cel mai inalt nivel de dezvoltare au deplina incredere in ei, sunt increzatori in ceilalti, curajosi, fiind un sprijin pentru cei slabi.
Devotatul este capabil de simpatie si mai ales, de legaturi puternice cu semenii sai (cei apropiati, familia, „cei din clanul lui”); el este deseori mai banuitor in privinta celorlalti. Poseda o mare capacitate intuitiva de care se foloseste mai ales ca sa aprecieze riscurile si caracterul periculos al celorlalti. Aceasta il face sa aiba adesea mult simt al umorului. Marea sa dificultate este lipsa de incredere in ceilalti si in viata. Fata de persoanele in care are incredere, el da dovada de o imensa loialitate. Devotatul apreciaza o autoritate puternica si loiala, careia i se supune de bunavoie, sau, daca aceasta il deceptioneaza, el poate sa i se impotriveasca in mod sistematic.
In copilarie, mica persoana de tipul devotatului a trait unele experiente care l-au facut sa nu mai aiba incredere in multe lucruri, dar mai ales in ceilalti oameni. A invatat sa se apere refugiindu-se in cinste, in situatii de stres, frica explica multe din atitudinile lui.
Atunci cand sunt dominante trasaturile sale pozitive, devotatul da dovada de curaj si loialitate. Este pozitiv, interesat de viata si atent cu ceilalti.
Ce conteaza pentru devotat: sa fie apreciat pentru cinstea sa – sa fie capabil sa supravietuiasca prin el insusi.
Compulsiunea sa: sa evite devierea, tradarea.
Pentru el conteaza sa evite devierea, tradarea, sa fie pregatit pentru orice eventualitate, capabil sa supravietuiasca prin el insusi, sa fi eapreciat pentru cinstea sa.
– mesajele inconstiente din copilarie: „Nu e bine să ai încredere în tine.”
– fricile de baza:   că nu vei avea susţinere sau ghidare
–  dorintele de baza si dereglarile lor: Dorinţa de a fi în siguranţă (se deteriorează într-un ataşament faţă de propriile convingeri)

7. Entuziastul. Generalistul. Tipul mereu ocupat, productiv.
Pentru tipul de personalitate al entuziastului, greseala capitala este lacomia. Daca esti tip entuziast, atunci sa stii ca lacomia ta se refera la dorinta de a iti umple viata cu noi experiente. Problema ta, cea pe care o resimti constant, este cea de gol interior, asa ca vrei sa simti adrenalina pentru a umple acel gol. Permanent esti in cautare de aventura si niciodata nu e suficient.
Tipul mereu ocupat, foarte productiv. Sunt inconstanti, multilaterali, optimisti si spontani. Jucausi, spirituali, practici, pot fi si indisciplinati, imprastiati. Cauta in permanenta experiente noi si excitante, dar devin zapaciti si epuizati datorita acestei alergaturi nesfarsite. Au probleme cu impulsivitatea si superficialitatea. La cel mai sanatos nivel, tipul 7 isi canalizeaza talentele spre teluri valoroase, devenind fericiti, impliniti, si plini de recunostinta.
Epicurianul este persoana care se caracterizeaza printr-o arie larga a intereselor sale, incearca sa evite suferinta si izolarea. El poate sa faca simultan mai multe lucruri, uneori cu o anumita lacomie, fara sa termine neaparat ceea ce a inceput. Aceasta il face sa para superficial in ochii celorlalti, dar lui ii apreciaza pofta de viata si veselia, ii place sa se ocupe de lucrurile care il intereseaza si atunci depune mult efort. In fata adversitatii, reactia sa este de a cauta adancindu-se in ganduri si activitati placute. Accepta foarte greu caracterul de rutina al unui lucru, grabindu-se in acest caz sa incerce sa-l diversifice.
In copilarie, mica persoana de tipul epicurian s-a simtit privat de mama sa, sau de imaginea de autoritate si afectiune, ceea ce l-a facut sa-si dea silinta sa nu se mai gaseasca intr-o astfel de situatie de frustrare.
Atunci cand sunt dominante, trasaturile sale pozitive, epicurialnul este capabila sa-si exprime bucuria si optimismul fata de viata si fata de ceilalti oameni. El da dovada de o mare capacitate de integrare a experientelor sale de viata si de compasiune fata de ceilalti.
Ce conteaza pentru epicurian: sa fie apreciat pentru bucuria sa de a trai – sa nu ii lipseasca stimulentele.
Compulsiunea sa: sa evite suferinta si izolarea.
Pentru el conteaza sa: evite suferinta si izolarea, sa aiba posibilitatea de a alege, sa fie apreciat pentru bucuria sa de a trai.
– mesajele inconstiente din copilarie: „Nu e bine să te bazezi pe cineva.”
– fricile de baza:  că vei suferi lipsuri sau durere
–  dorintele de baza si dereglarile lor: Dorinţa de a fi fericit (se deteriorează într-o tendinţă continuă de evadare)

8. Cel căruia îi plac provocările. Tipul puternic, dominator.
Conducatorul este supus erorilor si devierilor de pe cale, prin amplificarea dorintelor. Nu e vorba decat de dorinta de a te afirma, de a avea control si de a te autodepasi. Problema este ca tu consumi foarte multa energie in acest sens si, la un moment dat, rezervorul se goleste si cedezi. Nu mai forta atat de mult, relaxeaza-te macar uneori.
Cel caruia ii plac provocarile. Puternic, dominator. Cei care apartin tipului 8 sunt fiinte pozitive, puternice, au incredere deplina in ele. Protectoare, ingenioase, hotarate, pot fi si foarte mandri si dominatori. Ei simt ca trebuie sa controleze totul, devenind agresivi si incercand sa intimideze. Au probleme cu apropierea reala de ceilalti. La cel mai inalt nivel, sunt foarte stapani pe sine si isi folosesc puterea sa imbunatateasca vietile celorlalti. Sunt marinimosi, curajosi, putand sa devina mari personalitati istorice.
Conducatorul este harnic si vioi. El corespunde adesea acelui gen de oameni pe care lumea ii numeste „sefi innascuti”. Pentru ca vrea sa controleze tot ce se intampla in jurul lui, el isi impune propriul punct de vedere, il minimalizeaza pe cel al celorlalti, combatandu-i deseori. Acest mod de a actiona il face de multe ori sa considere „viata drept o vesnica lupta” cu el insusi (el isi controleaza emotiile) si cu ceilalti. Actioneaza adesea in genul „totul sau nimic”. Este deseori excesiv, entuziast si energic.
In copilarie, mica persoana de tipul – conducator a intrat in competitie si a stiut sa-si impuna rapid punctul de vedere in fata autoritatii parintesti.
Atunci cand sunt dominante, trasaturile sale pozitive, conducatorul este capabil de curaj si putere. Poate deveni capabil de indulgenta si de intelegere.
Ce conteaza pentru tipul conducator: sa fie recunoscut ca un om puternic – sa-si poata afirma autoritatea.
Compulsiunea sa: sa evite slabiciunea.
Pentru el conteaza sa evite slabiciunea, sa fie puternic, sa-si afirme autoritatea.
– mesajele inconstiente din copilarie: „Nu e bine să fii vulnerabil sau să ai încredere în cineva.”
– fricile de baza:  că vei fi rănit sau controlat de alţii
–  dorintele de baza si dereglarile lor: Dorinţa de a se proteja (se deteriorează în luptă continuă)

9. Pacifistul. Tipul calm, fără griji, mulţumit de sine.
Lenea este greseala capitala a celor de tip mediator. Lenea nu inseamna lipsa de activitate. Din contra, mediatorii par ca sunt activi. Problema este cea de implicare in viata. Un mediator va evita sa “dea totul” pentru a se implica in viata cu intreaga sa energie. Se pastreaza oarecum la marginea vietii si o traieste ca spectator.
Tipul calm, fara griji, multumit de sine. Sunt fiinte primitoare, stabile, de incredere. Sunt buni la suflet, calmi, ii sprijina pe cei din jur, dar sunt mult prea dispusi sa faca pe placul celorlalti numai ca sa evite scandalul. Ei doresc ca viata lor sa se desfasoare fara conflicte si tind sa se complaca in orice situatie si sa minimalizeze orice tulburare care apare. Au probleme datorita faptului ca sunt pasivi si incapatanati. La nivelul de dezvoltare cel mai inalt, devin neinfricati, in stare sa cuprinda totul, sa impace oamenii si sa vindece conflictele dintre ei.
Mediatorul vrea ca in jurul sau sa domneasca o intelegere perfecta. Aceasta il face capabil sa-i asculte cu atentie pe ceilalti, sa suporte uneori prea multe lucruri, sa minimalizeze adevaratele probleme, iar toate aceste lucruri il pot conduce spre indolenta, catre o impresie de seninatate creata de obisnuinta si de respingerea noului, catre evitarea luarii de decizii. ii place sa traiasca in propriul lui ritm, apreciaza adesea natura si detesta sa fie „presat” de timp.
In copilarie, mica persoana de tipul mediator s-a identificat cu rolul parental de bunavointa si sustinere, uitand de nevoile personale.
Atunci cand sunt dominante trasaturile sale pozitive, mediatorul este in stare sa accepte si sa-i sprijine pe ceilalti. Cautarea pacii interioare si exterioare face din el adesea un foarte bun mediator, sigur de el, independent si implinit.
Ce conteaza pentru mediator: sa fie recunoscut ca o persoana alaturi de care se traieste usor – sa nu fie despartit de ceea ce iubeste.
Compulsiunea sa: sa evite conflictele.
Pentru el conteaza sa evite conflictele, sa fie conciliant, sa nu fie despartit de ceea ce iubeste.
– mesajele inconstiente din copilarie: „Nu e bine să te evidenţiezi.”
– fricile de baza:  că vei pierde legătura cu ceilalţi, că vei fi separat
–  dorintele de baza si dereglarile lor: Dorinţa de a trăi în pace (se deteriorează în neglijenţă încăpăţânată)

Ce se intampla cand personalitatile sunt sub presiunea stresului?

Nu numai stresul poate cauza ca o personalitate sa intre pentru un timp intr-o perioada de involutie. De fapt, involutia aceasta inseamna preluarea unor comportamente de la un tip de personalitate, conform sagetilor din figura urmatoare.

stres
Observa ca in aceasta figura sagetile merg de la 3 spre 9 si de la 4 spre 2 etc. In aceasta directie noi ne adaptam in situatii limita in care simtim ca nu mai facem fata. Aceste transformari sunt mecanisme de autoaparare ale fiecaruia dintre noi, pur si simplu incercam sa facem fata la o situatie limita.

Atunci insa cand viata este armonioasa si placuta, directia de dezvoltare indicata de sageti este exact invers fata de figura de mai sus.
In situatii de bine si armonie toate personalitatile tind sa evolueze si sa se transforme. In acele momente, asimileaza caracteristicile pozitive de la personalitatile descrise in lista urmatoare:

Tipul 1 renunta la critica si devine spontan si vesel (merge deci spre sapte)
Tipul 2 renunta la mandrie si devine mai constient emotional si mai atent cu sine (merge spre patru)
Tipul 3, cel vanitos devine mai cooperant si mai dedicat celorlalti, precum un sase armonios
Tipul 4, cel invidios si rebel devine mai obiectiv si mai principial, precum un unu armonios
Tipul 5, cel avar si indiferent devine mai increzator si mai decis, precum un opt armonios
Tipul 6, cel temator si pesimist devine mai relaxat si mai optimist, precum un noua armonios
Tipul 7, cel lacom si imprastiat devine mai concentrat si mai atent, precum un cinci armonios
Tipul 8, cel dominator devine mai deschis spre ceilalti si mai sufletist, precum un doi armonios
Tipul 9, cel lenes si neglijent de sine devine mai energic si centrat pe propria dezvoltare, intocmai precum un trei armonios.

 

Eneagrama, un instrument de cunoaştere milenar

Multe dintre cărţile care se găsesc pe piaţă vorbesc într-un mod impresionant despre dezvoltarea personală, despre ce fel de persoană ne-ar plăcea să fim. Afirmă la rândul lor importanţa compasiunii, a stării de comuniune care trebuie să existe între noi, importanţa comunicării şi a creativităţii. Sună foarte bine. Sufletele noastre tânjesc să se înalţe sus, sus de tot, dar ne lovim dureros de stâncile fricii, ignoranţei şi ale mecanismelor noastre de apărare. Prea des bunele noastre intenţii şi speranţe devin surse de noi dezamăgiri. Uităm de noi, ne întoarcem din nou la distracţiile banale, încercând să uităm totul.
Orice sistem care îşi doreşte să propună o dezvoltare eficientă trebuie să ţină cont de faptul că oamenii sunt foarte diferiţi şi că ei aparţin diferitelor tipuri de personalitate.
Principalul filtru prin care ne percepem pe noi înşine şi lumea din jurul nostru, ne exprimăm, ne apărăm, facem faţă trecutului şi anticipăm viitorul, învăţăm, ne bucurăm sau iubim este chiar tipul de personalitate căruia îi aparţinem.

George Ivanovici Gurdjieff (nascut in ianuarie 1877 la Alexandropol, in provincial Kars , din Armenia ) a descoperit si dezvoltat o metoda care te ajuta sa iti identifici tipul de personalitate si sa iti dai seama ce anume se intampla la nivelul subconstient al tau. Mai mult decat atat, metoda aceasta iti permite sa stii in ce directie trebuie sa te indrepti daca vrei sa te transformi in mod pozitiv.
La baza sistemului predat de G.I.Gurdjieff  se află următoarele idei:
– omul este într-o stare de adormire, în care nu-şi foloseşte decât o infimă parte a forţei sale afective, mentale şi spirituale;
– omul este atât de condiţionat de obiceiurile şi de prejudecăţile sale încât toate reacţiile sale îi sunt total previzibile, el funcţionând la fel ca o maşină, ceea ce l-a determinat pe Gurdjieff să introducă conceptul de om-maşină;
– omul-maşină este supus unei multitudini de legi ce-i determină existenţa;
– omul trebuie să ajungă să devină propriul stăpân folosindu-şi liberul arbitru şi aceasta nu se poate realiza decât printr-un proces de auto-observare şi de conştientizare.
Trebuie sa stii sa te cunosti pe tine insuti; sa fii constient de propriile defecte. Pentru aceasta este deajuns sa te observi in toate momentele vietii si sa-ti dai seama ca in clipele de fericire, de oboseala, de odihna sau de lucru, numai conditiile exterioare sunt cele care determina totdeauna reactiile noastre.

Cel mai important discipol al său, Uspensky, a scris despre Gurdjieff şi învăţătura sa, în “Fragmente dintr-o învăţătură necunoscută” şi “A patra cale”.
“Omul nu are un mare “Eu” unic, ci este scindat într-o mulţime de “eu”-ri. Dar fiecare dintre ele este capabil să se autoproclame ca fiind “Esenţa”, să acţioneze în numele Esenţei, să facă promisiuni, să ia decizii, să fie sau nu de acord cu ceea ce un alt “eu” ar avea de făcut. Aceasta este tragedia fiinţei umane, ca oricare “eu” micuţ să aibă astfel puterea de a semna tratate, ca după aceea omul, adică Esenţa, să fie cel care trebuie să facă faţă.”
“Metoda fundamentală pentru studiul propriei fiinţe este auto-observarea.”
“Unitatea interioară se obţine atunci când există în fiinţă lupta interioară dintre “da” şi “nu”. Dacă o persoană trăieşte fără nici un fel de luptă interioară, dacă tot ceea ce i se întâmplă se derulează fără nici un fel de opoziţie, dacă fiinţa se îndreaptă întotdeauna în ce parte o duce valul, în ce parte bate vântul, atunci ea nu va progresa niciodată, va rămâne aşa cum este.”
“Ceea ce oamenii trebuie să sacrifice este suferinţa lor: nimic nu este mai dificil de sacrificat. Un om va renunţa la orice plăcere mai degrabă decât să renunţe la propria sa suferinţă. Omul a degenerat în aşa fel încât ţine la asta mai mult decât la orice. Şi totuşi, este indispensabil să se elibereze de suferinţă.”

O idee de bază a sistemului lui Gurdjieff este eneagrama. Eneagrama a fost revelată în Occident pentru prima oară de către Gurdjieff, care a aplicat foarte des această diagramă în cadrul metodelor sale de trezire spirituală.
Eneagrama este un simbol fundamental care condensează într-o formă sintetică legile fundamentale ale Universului, Legea lui Trei şi Legea lui Şapte. Este constituită dintr-un cerc împărţit în 9 părţi egale şi o serie de linii. Aceste linii formează un triunghi echilateral cu vârful în sus, expresie a Legii lui Trei, iar cele şase puncte se constituie într-o expresie dinamică, procesuală, a Legii lui Şapte.
Metoda aceasta de autocunoastere poate fi aplicata de oricine cu un minim de informatii pe care trebuie sa le aiba. Va trebui apoi sa isi gandeasca bine numai ce vrea sa faca in viitor. Dar metoda ii spune care este directia de urmat.

Patru elemente-cheie iti definesc personalitatea
Dupa ce te-ai nascut si ai inceput sa cresti, ai vazut (pe la 4-6 ani) ca lumea din jur nu este exact ceea ce ti-ar placea tie sa fie. Ai invatat ca nu orice dorinta a ta iti este indeplinita si ca societatea parca nu este in jurul tau tocmai ca sa iti faca tie pe plac. Brusc, ti-ai dat seama ca nu esti centrul universului. De aici ti-a aparut si o alta senzatie: faptul ca ceva lipseste – brusc, ai inceput sa simti o ruptura intre tine si societate. Daca la inceput totul in jurul tau facea parte din lumea ta, acum te percepi tu si langa tine percepi lumea. Nu mai exista unitate, ci mai degraba diferente intre tine si lume.
Din aceasta cauza suntem in continua cautare, zi de zi cautam ceva. Cautam sa redevenim copii poate tocmai din dorinta de a simti din nou gustul acelei unitati initiale. Acesta de fapt este sensul dezvoltarii personale pe care ne-o dorim toti.

Aceasta cautare in care esti prins incepand de cand erai copil, este cea care ti-a modelat personalitatea.  Ai fost obligat sa adopti un anume tip de personalitate tocmai pentru a face fata acestei cautari. Presiunea evenimentelor vietii tale, oamenii care erau in jurul tau cat ai crescut, ti-au orientat formarea ego-ului si a tipului de personalitate. Ego-ul si personalitatea se dezvolta ca un scut care te protejeaza impotriva societatii. Ai dezvoltat astfel:
– o tendinta care iti este predominanta,
– o cumpulsiune (emotie negativa),
– o virtute esentiala (pozitiva)
– si o idee forta care te insufleteste.

Aceste patru elemente-cheie iti definesc personalitatea.  De-a lungul vietii, ai tot incercat si uneori ai gresit, alteori ai avut succes, ai invatat astfel care structura de elemente iti este cea mai potrivita. Apoi a devenit tipul tau de personalitate. Bineinteles, acum am rezumat cat de mult am reusit, procesul este ceva mai complicat, dar esenta asta este.

Imagineaza-ti ca ai putea sa iti raspunzi la intrebarile esentiale care te framanta:
Cine sunt?
De ce nu ma simt implinit, multumit?
De ce repet aceleasi greseli din nou si din nou?
Cum pot sa devin mai bun?
Daca cumva te simti neimplinit, daca ai impresia ca pe strada lumea are ceva cu tine si nu stii de ce, sau daca din cauza gandurilor nu mai poti sa dormi noaptea, daca simti ca viata ta nu prea are sens si esti intr-o permanenta cautare, atunci sa stii ca de fapt te-ai indepartat de la drumul tau.
Apropo de acest “drum al tau”, cea mai frumoasa descriere am gasit-o in “Alchimistul”, cartea lui Paulo Coelho. Acolo era numit “legenda personala” si spunea ca nu toti oamenii isi pot trai legenda personala, unii se intersecteaza cu drumul lor, dar nu il urmeaza si regreta apoi toata viata.

Stii cum se spune: dusmanul cel mai mare al tau esti chiar tu – eneagrama tocmai asta face: iti spune ce tendinte ascunse exista in tine, te avertizeaza inaine de a incepe sa gresesti.
Cum anume gresim? Pai, greseli facem toti si tot timpul. Greselile la care ma refer ca ar putea sa te indeparteze de la drumul tau sunt cele pe care le repeti si deja nu le mai vezi.

Retine urmatoarea replica si foloseste-te de ea ca de o busola: “Numai pe calea fericirii tale vei gasi invatatura pentru care ai ales sa traiesti aceasta viata” – Richard Bach (cartea “Iluzii”)
Aceasta fraza de mai sus este indicatorul tau de directie. Ce spune Bach? Pai, daca nu te mai simti fericit, inseamna ca ceva nu e in ordine. Ce anume ai facut de ai deviat de la calea fericirii tale, iti spune eneagrama.

Din fericire avem tradusă în româneşte una din cele mai complexe cărţi despre Eneagramă, dacă nu cumva chiar cea mai bună. Este vorba de cartea Înţelepciunea Eneagramei, scrisă de don Richard Riso şi Russ Hudson.  – http://www.ceruldinnoi.ro/pages/Eneagrama_Riso_Hudson.htm

fragmente traduse–
ENEAGRAMA. Cele 9 feţe ale sufletului – Richard Rohr & Andreas Ebert
Eneagrama ne poate ajuta să ne clarificăm percepţia pe care o avem despre noi înşine, să devenim de o onestitate intransigentă vizavi de noi înşine şi să discernem tot mai bine când ascultăm, de fapt, doar propriile noastre voci şi scheme interioare, rămânând prizonieri ai prejudecăţilor noastre, atunci când, din contră, suntem capabili să ne deschidem pentru ceva nou……….

În acest mod a fost utilizată Eneagrama la început. Ea ţine de un fel de ştiinţă ezoterică pe care îndrumătorii spirituali nu o transmiteau decât în sânul grupului lor de apartenenţă, sub o formă strict orală, cu scopul de a-i ajuta pe oameni. Când această moştenire a ajuns în Statele Unite, s-a întâmplat ceea ce trebuia să se întâmple: ea a fost pusă pe hârtie. În prezent, apar carte după carte pe această temă. În mediile catolice, mai ales, ea a realizat o pătrundere triumfală. Poate că aceasta ţine de faptul că noi, religioşii (călugării) catolici, avem timpul şi posibilităţile de reculegere necesare pentru a ne apleca temeinic asupra acestor chestiuni. ….. Se pare că această ştiinţă nu a  fost „inventată” de cineva în special, ci se pare că ea a fost „descoperită” intuitiv de-a lungul mileniilor de către căutătorii şi iubitorii de adevăr……

În anul 1970, când am început să cunosc Eneagrama, am trăit una din cele trei mari experienţe de convertire din viaţa mea. Am simţit literalmente cum un văl îmi cade din faţa ochilor şi subit am înţeles că tot ceea ce făcusem până atunci a fost întotdeauna just (ceea ce este foarte important pentru un UNU ca mine), dar că mobilurile mele fuseseră false. Este o constatare atât de dificil de făcut şi de admis! Dar ea conduce tocmai la enunţarea regulii de aur. Atât timp cât nu am trăit acest sentiment de ruşine, încă nu ne-am găsit numărul nostru de pe Eneagramă. Cu cât experienţa este mai umilitoare, cu atât privim lucrurile mai drept în faţă. ……….. Amintesc încă o dată că obiectivul meu este de a demasca egoul şi de a pune degetul pe aspectele lui întunecate; Eneagrama dezvăluie jocurile de care ne lăsăm luaţi.

Autor:

Richard Rohr OFM is a Franciscan author and teacher, and founding director of the Center for Action and Contemplation in Albuquerque, NM. He has been a priest since 1970, and is good standing with the church and his Franciscan Province of New Mexico
http://www.ceruldinnoi.ro/pages/Richard_Rohr_Eneagrama.htm