CarieraNoua – Joburile de interpret si traducator sunt printre cele mai cautate in SUA. Sunt estimari care indica o crestere a numarului de joburi in acest domeniu de 3 ori mai mare comparativ cu rata de crestere pentru alte cariere. Care este situatia in Romania?
Laura Alexandru – Nu detin cifre oficiale, insa se pare ca si in Romania se inregistreaza o crestere globala a sectorului de servicii de traducere iar previziunile pentru urmatorii ani sunt pozitive.
Dezvoltarea Romaniei, evolutia schimburilor comerciale cu alte state europene, interesul investitorilor straini pentru Romania, fenomenul de globalizare vor contribui cu siguranta la cresterea cererii de servicii de traduceri.
Cat despre situatia din Romania, in prezent exista cerere pentru servicii de traduceri, in special pentru limbile de circulatie internationala precum engleza, franceza, germana, italiana, spaniola, rusa. Insa exista si oferta. In 2015, conform evidentelor Ministerului Justitiei, existau aproximativ 40.000 de traducatori si interpreti autorizati in toata Romania. Ganditi-va ca pe langa acestia, exista numeroase birouri de traduceri dar si multi traducatori neautorizati.
Daca ne uitam pe site-urile de recrutare romanesti, si la noi putem remarca o cerere mare de personal cunoscator de limbi straine, insa aceste job-uri nu se refera neaparat la traducatori, ci mai degraba la operatori call center, consilieri clienti, suport tehnic, secretariat etc. Traducatorii si interpretii lucreaza de obicei pe cont propriu, ca PFA. Acesta este motivul pentru care in functie de experienta, competente, limbile de lucru, motivatie si vointa, exista traducatori care obtin satisfatii numeroase de pe urma acestei profesii, inclusiv din punct de vedere financiar, dar exista si traducatori mai putin multumiti.
CarieraNoua – Cum poti deveni traducator si interpret autorizat si care este profilul unui traducator/ interpret performant? In aceeasi nota, este suficient sa stii una sau mai multe limbi straine pentru a ajunge interpret sau traducator?
Laura Alexandru – Dat fiind faptul ca ati utilizat ambii termeni, as dori sa punctez pe scurt care este diferenta dintre un traducator si un interpret intrucat, din pacate, deseori cele doua profesii sunt confundate. Asadar traducatorul traduce in scris un text dintr-o limba intr-alta, in timp ce interpretul traduce oral un discurs. Aceste doua figuri profesionale necesita competente si abilitati diferite insa poate vom avea o alta ocazia pentru a aprofunda acest subiect.
Consider ca prima premisa pentru a deveni un bun traducator sau un bun interpret este sa te pasioneze limbile straine, sa-ti doresti sa cunosti culturi diferite, oameni diferiti, sa fii manat in permanenta de o puternica dorinta de dezvoltare. Atat traducatorul cat si interpretul sunt persoana flexibile, cu o mare capacitate de informare, atente la detalii, minutioase, rezistente in conditii de stres (deadline-urile presante sunt o normalitate), disponibile la a face sacrificii.
Primul pas spre cariera de traducator sau de interpret este acela al studiilor. Recomand cu drag, in acest sens, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, specializarea Traducatori si interpreti. Dupa aceea, chiar daca autorizarea de catre Ministerul Justitiei nu este o obligatie, este o recunoastere suplimentara. In plus, in cazul in care esti traducator autorizat poti efectua traduceri autorizate sau legalizate.
Pentru a raspunde la ultima parte a intrebarii, in niciun caz cunoasterea uneia sau a mai multor limbi straine nu este suficienta pentru a ajunge un interpret sau un traducator. Este adevarat, cunoasterea aprofundata a unei limbi straine contribuie in mod determinant la calitatea unei traduceri insa nu este de-ajuns. Pentru a simplifica, voi da un exemplu. Daca voi citi o carte cu retete culinare, cu siguranta nu voi deveni un chef.
In acelasi fel, niciun curs si niciun dictionar nu poate transforma pe cineva, peste noapte, intr-un bun traducator. Pentru asta, este nevoie de multa munca, experienta si multe alte competente care fac diferenta intre un profesionist si un diletant. Tin sa precizez ca ambele profesii, atat cea de traducator cat si cea de intrepret, sunt un indemn continnu la cunoastere, dezvoltare, autodepasire si evolutie.
CarieraNoua – Exista analisti care sustin ca Google translate si alte tehnologii de traducere vor face meseria de traducator irelevanta. Cum comentati?
Laura Alexandru – Fara indoiala, in ultimii ani tehnologia a facut pasi de gigant, inlocuind in unele sectoare de activitate rolul de baza care, pana acum cativa ani, era indeplinit de om. Google Translate este actualmente cel mai utilizat instrument de traducere automata. Traducerea automata reprezinta intr-adevar o amenintare, insa, momentan, nu la adresa traducatorului ci la adresa calitatii traducerilor. Chiar daca, recunosc, calitatea traducerilor automate a inregistrat imbunatatiri semnificative, un program de traducere nu poate in prezent sa atinga nivelul de calitate al unei traduceri profesionale.
Cuvintele formeaza fraze iar frazele formeaza o poveste. Povestea creeaza un context. Acest lucru este usor de inteles pentru noi oamenii, dar pentru niste programe, este complicat.
Primul lucru pe care noi, traducatorii, il invatam la cursurile de traductologie este ca nu traducem cuvinte ci sensul acestora. Cuvintele, in functie de context, isi schimba sensul. Pentru un traducator contextul este fundamental. De exemplu „lei” in limba italiana, in functie de context, se poate traduce in limba romana prin „ea” sau prin „dumneavoastra”, „vous” din limba franceza, se poate traduce in limba romana prin „voi” sau prin „dumneavoastra” si exemplele pot continua.
CarieraNoua – Cum gasiti sau sunteti gasita de clienti? Ce tehnici de marketing sunt eficiente pentru dvs?
Laura Alexandru – Inainte de a raspunde concret la intrebarea dvs., as dori sa precizez ca, din punctul meu de vedere, principala tehnica de marketing sunt serviciile de calitate si devotamentul fata de client. Gradul de multumire a clientilor nu numai ca iti aduce o mare satisfactie profesionala si personala, dar iti poate aduce si alti clienti.
Ca metode utile de marketing, recomand tinerilor la inceput de drum sa se adrese birourilor de traduceri. Acestea detin deja un portofoliu de clienti si o colaborare cu acestea poate reprezenta un bun punct de pornire. De asemenea traducatorii se pot adresa birourilor notariale (inclusiv pentru a-si depune specimentul de semnatura), cabinetelor de avocatura, executorilor judecatoresti dar si organelor statului (politie, tribunal, parchet etc.) care recurg deseori la serviciile oferite de traducatorii autorizati. In plus cartile de vizita nu trebuie sa lipseasca din portofelul niciunui traducator intrucat nu se stie niciodata cand se iveste un potential client.
Platformele de socializare reprezinta de asemenea un bun canal de atragere a proiectelor. Facebook, Linkedin, Twitter etc. se pot dovedi extrem de utile nu numai pentru socializare, ci si pentru atragerea de potentiali colaboratori. Exista in plus cateva platforme specializate la care traducatorii pot adera (gratuit) precum proz.com si translatorscafe.com. Prin intermediul acestor portaluri, clienti sau birouri de traduceri din intreaga lume posteaza proiecte la care oricine poata sa-si propuna candidatura.
Participarea la targurile Romexpo poate fi o buna ocazie de atragere de noi clienti. De obicei societatile expozante provin din toata Europa asadar sunt mari sanse ca printre expozanti sa gasim companii interesate de serviciile de traducere.
Pentru prezentarea serviciilor, fluturasii sau brosurile ar putea fi instrumente de promovare foarte indicate si totodata usor de realizat. O alta metoda pe care o recomand este postarea de anunturi de prestari servicii pe site-urile de specialitate.
CarieraNoua – Cum vedeti viitorul profesiei de translator/interpret in Romania? Care sunt cateva din provocarile sau oportunatile profesiei dvs. in era digitala?
Laura Alexandru – Din cauza faptului ca in ultimii ani limba engleza s-a afirmat ca fiind o lingua franca, ca fenomenul Google Translate a capatat din ce in ce mai multa amploare, ca diletantismul, ca in orice meserie, exista si printre traducatori, aud in ultima vreme, tot mai des, teorii conform carora, pe termen lung, meseria de traducator isi va pierde din importanta. Nu cred acest lucru. In urma fenomenului globalizarii, apreciat sau detestat in functie de perspectiva fiecaruia, a crescut in mod exponential importanta comunicarii in limbi diferite. Exista tendinte. Pana acum, in trend a fost limba engleza care continua sa-si pastreze suprematia. Consider totusi ca industria traducerilor este un segment cu un viitor indelungat intrucat comunicarea intre popoare este un instrument necesar pentru a depasi barierele lingvistice si culturale.
In ceea ce priveste viitorul traducatorilor cu referire stricta la tara noastra, sunt sigura ca in curand vom avea o piata a traducerilor mult mai atent reglementata. Vom avea legi care sa reglementeze statutul traducatorului, asa cum se intampla in alte tari, tarifele practicate, modalitatea de exercitare a profesiei etc. In plus conceptul de „era informationala” asigura numeroase avantaje tuturor profesionistilor, nu numai traducatorilor. Accesul la informatie in mod liber, rolul esential al interactiunilor (fie ele si virtuale), posibilitatea de exprimare individuala, intregul eventai de posibilitati nu fac decat sa afirme importanta comunicarii, comunicare la care noi traducatorii am contribuit si vom contribui semnificativ.
In incheiere as dori sa subliniez ca a traduce este o arta. Iar arta inseamna creativitate, initiativa, spirit liber, context, cultura.
Milan Kundera scria cu referire la importanta muncii traducatorului ca „gandirea comuna europeana este opera colosala a traducatorilor. Fara traducatori nu ar exista Europa, nu ar exista literatura mondiala …”
Laura Alexandru
Traducator si interpret autorizat de Ministerul Justitiei pentru limba italiana (www.traducator-italiana.ro) si limba franceza (www.traducatorfranceza.wordpress.com)
No comments
Trackbacks/Pingbacks